logo

We Make Learning Fun

Gamification este un concept vast. Tu știi care sunt pilonii acestuia sau pe ce se bazează? Ei bine, îți propunem să descoperi toate acestea și mai mult în acest articol. Lectură plăcută!

În articolul precedent am început discuția despre gamification și, printre rânduri, am menționat cei doi piloni ai gamification. Mai țineți minte care erau? 🙂

Astăzi vom insista puțin pe această idee deoarece dacă înțelegem fundamentele, vom învăța mai multe despre cum funcționează acest concept.

La suprafață gamification pare un proces simplist: pornim de la o idee/nevoie, gândim o rezolvare, asociem un sistem de punctare și gata, am terminat. Oamenii sunt motivați, totul merge strună, business-ul crește.

Gamification este un proces vast, care are mai puțin de a face cu distracția și mai mult cu psihologia și înțelegerea nevoilor și intereselor oamenilor care îți formează publicul țintă. Toată mecanica din spate se bazează pe anticiparea dorințelor lor și modelarea procesului pornind de la acestea.

Primul pas va fi mereu același: pornim de la o idee/nevoie. Orice proiect, orice activitate și până la urmă în absolut orice am face, pornim de la un gând. Fie că ne dorim să creștem rata de retenție a clienților sau să creștem cifra de afaceri a companiei, un scop clar trebuie precizat. Altfel vom eșua înainte de a începe.

După ce avem un scop general, trasăm câteva obiective specifice și apoi ne punem întrebarea: Ok, știm ce vrem, dar cum le realizăm?

Ei bine aici începe magia. Dar așa cum știm, magia se bazează pe multă îndemânare, atenție la detalii și anticiparea reacției publicului. Gândirea unui sistem gamificat este absolut identică. Anticipăm comportamentul publicului țintă și gândim activități și metode prin care să generăm comportamentul dorit de noi și necesar în atingerea obiectivelor noastre (într-un articol viitor vom discuta puțin și despre etica în gamification).

Richard Bartle a realizat poate cel mai răspândit model de clasificare a publicului țintă, împărțindu-l în 4 mari categorii: Achiever, Socializer, Explorer și Killer.

Așa cum sugerează și numele, fiecare categorie are o anume trăsătură care surclasează orice alte trăsături. Genul de “jucător” care indiferent de regulile jocului va reacționa mai mereu în același fel. Cu toții avem un prieten care este atât de competitv încât mereu vrea să câștige (și reacționează și urât când pierde) sau acel prieten care vrea să ieșim la jocuri din dorința de a mai sta de vorbă și a ne simți bine sau acel prieten care se ambiționează constant să își demonstreze lui, nu celor din jur, că poate să câștige sau, acel prieten care ne salvează de fiecare dată și citește regulile pentru a ne explica jocul.

Ce este foarte interesant și relevant de menționat este faptul că aceste comportamente rămân neschimbate indiferent de natura jocului: competitiv sau de colaborare. Dar atenție, doar fiindcă vor reacționa la fel, nu înseamnă automat ca vor avea și dorința de a participa.

Așa cum probabil ați anticipat, Killerii vor fi mereu atrași de jocuri competitive. Pot fi însă individuale sau de echipă. Ce este mereu important pentru ei este faptul că trebuie să existe un câștigător și un pierzător. Achieverii sunt mai puțin interesați de natura jocului și se concentrează mai mult pe nivelul de dificultate. Prea simplu și nu vor fi interesați. Prea greu și ar putea deveni descumpăniți. Au acea dorință de a depăși provocări (fiind într-o competiție cu ei înșiși) dar deseori simt și nevoia unui sprijin (fiind cumva mai atrași de colaborarea cu cei din jur). Un lider adevărat este un Achiever cu viziune și pasiunea de a trage după el și pe cei din jur.

Socializerii sunt genul acela de coleg/ă care vrea, cât lucrați, să-ți povestească despre noul film vizionat sau noua pasiune începută. Este colegul/-a curios despre tine și despre cei din jurul lui/ei, vrând să-i cunoască și să devină prieteni. He’s in it for the ride, not the reward. Se poate demotiva ușor într-un mediu competitiv, fiind mai de grabă un împăciuitor, și poate înflori cel mai bine într-un mediu colaborativ, venind cu 110% din entuziasmul lui.

Cât despre Exploreri, aceștia se concentrează aproape exclusiv pe proces. Cea mai mare plăcere a lor este să găsească acele portițe, acele mesaje secrete și metode inovative care le permit ușurarea muncii, îmbunătățirea experienței, reducerea timpului de joc sau creșterea acestuia, în funcție de percepția inițială pe care o au și de nivelul de angajament pe care îl resimt. Sunt de regulă caracterizați prin calm, răbdare și atenție la detalii. Un mediu competitiv le poate fi dăunător sau oportunist, în funcție de personalitatea sa. Sub prea multă presiune îi poți vedea cedând însă ei de regulă sunt mai singuratici așa că trebuie expusă intr-un fel foarte pe placul lor activitatea propusă, dacă vrei să îi convingi să și colaboreze. Sunt genul care adesea consideră că se descurcă mai bine singuri.

Drept urmare atât competiția cât și colaborarea sunt ideologii importante și omniprezente în munca noastră. Știind cum să jonglăm cu ele și înțelegând ce fel de persoane avem în jurul nostru, putem realiza un proces gamificat optim pentru obiectivele noastre. Într-un articol viitor vom intra mai în detaliu și asupra tipologiilor create de Bartle, precum și alte modele similare.